FIV în România – Proces de Anduranță!
decembrie 10, 2021Sănătatea feminină. Recomandări de la medicul ginecolog – PARTEA II
aprilie 12, 2022Sănătatea feminină depinde într-o foarte mare măsură de controalele și investigațiile periodice. Știm cu toții că, pentru a-și păstra sănătatea, femeia trebuie să se prezinte anual la medicul ginecolog. Consultul ginecologic anual cuprinde:
- examinarea ginecologică propriu-zisă
- testul Papanicolau
- ecografie transvaginală
Pe lângă aceste investigații, eu recomand și o ecografie mamară anuală, până la vârsta de 40 de ani, iar apoi o mamografie la fiecare 2 ani (40 – 74 ani).
Dacă până anii trecuți recomandările erau de a efectua un test Papanicolau anual sau un tipaj HPV la 2-3 ani, American Cancer Association recomandă, în cel mai recent ghid de practică din octombrie 2020, efectuarea unui test Papanicolau la 3 ani sau a unui test HPV la 5 ani.
Sănătatea feminină – ce ar trebui să recomande medicul ginecolog?
Într-un sistem medical ideal, ginecologul ar trebui să participe activ și în asistența medicală primară a femeii. Datorită faptului că pacienta este consultată, ideal, cel puțin o dată pe an de către ginecolog, acesta ar trebui să-i sublinieze importanța unui stil de viață sănătos, să o trimită la testele și investigațiile de screening și să intervină pentru a rezolva optim problemele cronice de sănătate ale femeii. Acest lucru se realizează prin recomandări și trimiteri și la alte consultații de specialitate. Recomandările mele sunt:
VACCINAREA:
- antigripală (anual, ideal în octombrie);
- pentru hepatita B (pentru toți adulții care doresc imunitate / pentru cei care circulă în zone în care hepatita B este endemică / pentru cei cu HIV, diabet zaharat, afecțiuni cronice hepatice); se fac 3 doze: la 0, 1 și 4 luni; intramuscular;
- pentru tetanos și difterie (sau tetanos, difterie și tuse convulsivă): după vaccinarea din copilărie, ar trebui făcută o doză booster la fiecare 10 ani; intramuscular;
- pentru varicelă: pentru toți adulții care nu au imunitate; nu se face la femeia gravidă! Se administrează postpartum; se fac 2 doze: la 0 și 1 lună; subcutanat;
- pentru rubeolă, rujeolă și oreion (vaccin ROR sau MMR): pentru toți adulții care nu au imunitate; contraindicat în sarcină (se administrează postpartum); 1 doză; subcutanat;
- pentru HPV: toate femeile de 11 – 26 ani (se poate face cel mai devreme la 9 ani); se fac 3 doze: la 0, 2 și 6 luni; intramuscular.
Sănătatea feminină – SCREENING PENTRU CANCER:
- cancerul colorectal: pentru pacienta cu risc mediu, screening-ul trebuie să înceapă la 50 de ani. Există 2 categorii de teste sau investigații de screening: investigații ce pot detecta cancerul și leziunile precanceroase și teste ce detectează doar cancerul.
Din prima categorie, cel mai des este folosită colonoscopia, ce trebuie făcută o dată la 10 ani. Necesită o pregătire a pacientei și se face cu sedarea acesteia.
În a doua categorie avem testul hemoragiilor oculte în fecale pe bază de guaiac (gFOBT, cel mai des folosit, necesită prelevarea a 3 probe din fecale, de obicei în 3 zile consecutive. Impune: unele restricții dietare, evitarea unor medicamente cu câteva zile înainte de recoltare (pentru evitarea reacțiilor fals pozitive sau negative) și testul imunochimic fecal (FIT, cu o rată mai bună de detecție, rată mai mică de rezultate false, nu necesită restricții dietare). Ambele trebuie efectuate anual.
- cancerul pulmonar: se face la pacientele cu risc crescut (paciente cu vârsta între 55 – 74 de ani, cu un istoric de cel puțin 30 de pachete-an, care fumează activ sau au renunțat la fumat în ultimii 15 ani). !! Numărul de pachete-an se calculează înmulțind numărul de pachete fumate pe zi cu numărul de ani în care pacienta a fumat!! Investigația folosită este CT-ul de torace, nu radiografia.
MODIFICAREA STILULUI DE VIAȚĂ:
- renunțarea la fumat: fumatul a fost asociat de mult timp cu mai multe cancere, boli pulmonare cronice, boli cardiovasculare și AVC.
La femei, el este asociat și cu scăderea fertilității, complicații ale sarcinii și complicatii postoperatorii. În ciuda tuturor aceste efecte negative, un studiu a arătat că în anul 2003 doar 64% dintre fumătorii care s-au prezentat de rutină la medic au fost sfătuiți de către acesta să renunțe la fumat. Ginecologul poate trimite pacientele către asistență specializată, medicală sau nu (pneumologi sau psihoterapeuți), în cadrul programului național specific. Există și numeroase tratamente medicamentoase pentru a ajuta femeile să renunțe la fumat, în absența contraindicațiilor.
- activitatea fizică: numeroase studii au demonstrat că activitatea fizică scade TA, scade nivelul trigliceridelor și al colesterolului “rău” (LDL-colesterol), crește nivelul colesterolului “bun” (HDL-colesterol), reduce greutatea și îmbunătățește controlul glicemiei.
Prin aceste efecte, activitatea fizică este eficientă în prevenirea bolii coronariene, a diabetului, osteoporozei, obezității, depresiei și insomniei. Totodată, exercițiile fizice scad riscul cancerului de sân și de colon.
De exemplu, a doua ediție a Ghidului American pentru Activitate Fizică, elaborată în 2018, recomandă pentru adulți cel puțin 150 de minute de activități de intensitate moderată (mers, aerobic în apă sau muncit în grădină) sau cel puțin 75 de minute de activități de intensitate crescută (alergat, înot, dans aerobic) pe săptămână. Dacă activitatea fizică depășește aceste recomandări, cresc și beneficiile asupra sănătății pe care le resimțim. O altă recomandare este reprezentată de activități ce întăresc grupele musculare majore în cel puțin 2 zile pe săptămână (exerciții cu greutăți).
Sănătatea Feminină – COMBATEREA OBEZITĂȚII:
Consecințele obezității sunt numeroase și periculoase: diabet zaharat, sindrom metabolic, steatoza hepatică nonalcoolică, litiaza biliară, hipertensiune arterială, apnee de somn (neobstructivă) și afecțiuni renale. Din punct de vedere ginecologic, putem lua în calcul anomalii ale menstruației, creșterea riscului de hiperplazie și cancer de endometru, înrăutățirea sindromului ovarelor polichistice, scăderea eficacității unor contraceptive hormonale (plasturele contraceptiv).
Screeningul obezității se face simplu, prin măsurarea IMC (Indicele de Masă Corporală) sau a circumferinței taliei. IMC reprezintă raportul dintre greutatea exprimată în kilograme și pătratul înălțimii exprimate în metri. Totodată, sunt disponibile online numeroase calculatoare ale IMC (sau BMI). În cazul adulților, persoanele cu IMC între 25 și 29,9 sunt supraponderale, iar cele cu IMC mai mare sau egal cu 30 sunt obeze. Circumferința taliei se măsoară la nivelul crestelor iliace la sfârșitul unui expir normal. Valorile considerate crescute sunt cele ce depășesc 88 cm.
Primele teste și investigații pe care ginecologul trebuie să le indice unei paciente obeze sunt: măsurarea TA, glicemiei și nivelului seric al lipidelor și testarea funcției tiroidei (TSH, fT3, fT4).
Tratamentul obezității:
- Prima linie de tratament este reprezentată de o dietă adecvată și activitate fizică susținută. În cazul pacientei adulte, un deziderat realistic este pierderea a 10% din greutate în 6 luni. Ghidul Asociației Americane a Inimii din 2014 recomandă pentru o pacientă supraponderală sau obeză o dietă de 1200-1500 kcal/zi sau diete cu deficit caloric de 500-750 kcal/zi.
Vreau să subliniez că nu există un gold standard în ceea ce privește dietele, adică dieta ideală pentru tine este cea pe care poți să o urmezi!
- A doua linie de tratament este reprezentată de cel medicamentos. Este potrivit pentru pacientele cu IMC mai mare sau egal cu 30, sau pentru cele cu IMC mai mare sau egal cu 27 ce prezinta și comorbidități (boală coronariană, diabet zaharat, apnee de somn, fumat, hipertensiunea arteriala, nivel crescut al lipidelor, etc).
- A treia linie de tratament este cea chirurgicală. Mă refer aici la chirurgia bariatrică. Cele mai des efectuate intervenții chirurgicale laparoscopice sunt bandarea gastrică, gastrectomia sleeve și bypass-ul gastric. Primele 2 metode acționează prin limitarea aportului alimentar, iar ultima produce malabsorbția principiilor alimentare. După chirurgia bariatrică, pacientele trebuie să evite o sarcină pentru 12-24 de luni, deoarece pierderea rapidă în greutate poate duce la restricția de creștere intrauterină a fătului!
Acestea sunt primele 4 aspecte despre care m-am decis să vă vorbesc. În următoarea parte vă voi prezenta și restul investigațiilor pe care le recomand pacientelor mele, printre care cele pentru diabetul zaharat și afecțiunile tiroidiene.
Vă invit să mă urmăriți și pe Instagram, unde puteți vedea mai multe detalii despre activitatea mea profesională zilnică, informații din sfera educației sexuale, mituri demontate și răspunsuri la cele mai frecvente întrebări!