Când trebuie să îți ajustezi așteptările în infertilitate

În tratamentul infertilității apar unele momente în care trebuie să înțelegi că, din păcate, nu vei obține sarcina în condițiile pe care ți le-ai fi dorit tu. Dacă poți să accepți asta, atunci cel mai probabil vei obține sarcina și vei atinge fericirea. Dacă nu poți să accepți asta, atunci ai în față adopția sau niște variante mult mai sumbre: depresia, afectarea sau destrămarea relației de cuplu și altele de acest gen.

Cazul pe care vi-l prezint astăzi vorbește exact despre așa ceva, recalibrarea așteptărilor.

Istoricul cuplului și primele încercări FIV

Cuplul respectiv a ajuns la mine în urmă cu aproape un an. Amândoi niște oameni foarte de treabă și ancorați în realitate. Aveau deja un istoric de 2 proceduri FIV. Foarte important: doamna avea deja 41 de ani, aproape 42 de ani! La prima procedură obținuseră 24 de ovocite, dintre care 11 mature, 3 blastociști; testarea PGT-A a avut ca rezultat 2 blastociști aneuploizi și 1 blastocist în mozaic (la care geneticianul se pronunțase împotriva transferului). La a doua procedură obținuseră 14 ovocite, 11 mature, 2 blastociști, ambii aneuploizi la testarea PGT-A.

Investigațiile medicale ale pacientei

Doamna:

· O rezervă ovariană incredibilă (pentru aproape 42 de ani!): AMH de 4,1 ng/ml în urmă cu 2 ani; la ecografie, un AFC de 33!

· Tiroidită autoimună, cu funcție tiroidiană păstrată;

· Histeroscopia a arătat o cavitate uterină normal conformată; sonohisterosalpingografia a arătat că ambele trompe uterine sunt permeabile;

· Restul analizelor în limite normale.

Evaluarea partenerului masculin

Domnul, 41 de ani, avea spermograma normală, cu un DFI de 20%, fără alte boli în antecedente.

Decizia de a continua cu ovocite proprii

De la început am stabilit că vor să mai încerce cu ovocitele doamnei, chiar dacă știu că șansele sunt mici, dar neapărat cu PGT-A. Am făcut și biopsie de endometru cu teste imunohistochimice, o serie de teste imunologice, dar toate au ieșit în limite normale.

Evoluția procedurilor FIV

Așa că am făcut prima procedură FIV, la care am extras 12 ovocite, am obținut 2 blastociști de ziua 6, care au fost aneuploizi la testarea PGT-A. Am fost dezamăgiți, dar doamna a zis că vrea să mai încerce încă o dată cu ovocitele proprii. Știe că șansele sunt mici, dar tot vrea să mai încerce.

Am mai făcut o procedură FIV, de data asta am obținut 17 ovocite și 7 blastociști!!😮 M-am entuziasmat și eu de rezultat și chiar am sperat să iasă din statistică, dar testarea a arătat că TOȚI cei 7 blastociști erau aneuploizi!😢 Ca să fiu sincer, am crezut că acesta era momentul despre care vă povesteam la început. Momentul în care va înțelege că nu va obține sarcina așa și va accepta să facă FIV cu ovocite donate. Dar nu, doamna a discutat mult cu soțul și, până la urmă, hotărârea a fost că vor să mai încerce o ultimă procedură cu ovocite proprii…

A treia încercare și incertitudinea rezultatului

La momentul în care scriu aceste rânduri, am făcut deja și a treia stimulare, am obținut 16 ovocite și 6 blastociști. Toți au fost testați PGT-A și așteptăm să vină rezultatul testării…

V-am spus că amândoi sunt niște oameni foarte cumsecade, genul de oameni la care chiar îți pare foarte, foarte rău că nu reușesc să obțină un copil și ai vrea să faci orice ca să îi ajuți. Mă întreb care va fi rezultatul testării…🤔

Și mă mai întreb: dacă toți vor fi aneuploizi, am atins punctul? Punctul în care vor renunța la folosirea materialului genetic propriu?

Voi ce credeți?🤔